Un om de dreapta este un roman absolut

Parcurgand volumul “Revolutiile din 1989. Intre trecut si viitor” coordonat de Vladimir Tismaneanu. pe langa multe alte lecturi placute din diferiti istorici, sociologi si politologi care s-au ocupat de problema sistemul comunist din Europa de Est si nu numai am avut marele noroc sa citesc si articolul publicat de Ken Jowitt in 1992. Specialist foarte cunoscut peste ocean pentru stilul sau direct de a pune problema, Jowitt se incumeta la o serie de previziuni in ceea ce priveste Europa de Est si evolutia blocului rasaritean dupa caderea Uniunii sovietice si a regimurilor comuniste din zona.

Articolul, intitulat “Mostenirea leninista” si publicat in “New world disorder: the Leninist extincton” pleaca de la premisa ca tarile aflate sub regimuri represive de stanga pentru perioade atat de lungi nu se pot elibera de ceea ce a insemnat prelungirea ideologica a leninismului dupa 1990 prea usor. Nu am sa intind prea multa vorba si am sa scriu foarte punctual ideile care mi-au placut, de fapt chiar m-au impresionat prin vizionarismul lor. Pe aceste idei se bazeaza Ken Jowitt cand vede in culori de gri spre negru viitoarea soarta a tarilor din Estul Europei:

- Datoria Vestului este de “a adopta” Estul Europei si a-l creste in spirit capitalist. Jowitt vede un eventual abandon al vestului ca cel mai mare pericol pentru Rasarit atat timp cat societatea din aceasta zona ramane puternic viciata de trecutul comunist. Sublinieaza de asemenea ca o eventuala incercare de copiere a Vestul ar aduce tarilor din fosta zona de influenta sovietica grave prejudicii pe termen mediu si lung.

- Elitele noi create de comunism dupa fatidicul an 1945, raman sub semnul mentalitatilor dezvoltate si cultivate cu atata grija de Partidul-Stat astfel incat creearea unor noi societati bazate pe principii liberale nu poate fi facuta de ceea ce se intelege prin “elita politica” de dupa 1990. Cu toate acestea Jowitt, desi nu crede in capacitatea unor oameni ai fostului sistem de a se metamorfoza peste noapte, identifica mai multe tari in care fostele elite au fost eliminate subit si radical sau din contra pastrate in structurile de conducere ale noilor state. In state precum Polonia sau Ungaria, membrii de partid au disparut in mare parte din prim-plan, unii mai ridicand vocea in numele societatii civila, in timp ce, sublinia Ken Jowitt, Romania este singura tara in care nu s-au intreprins nici un fel de actiuni pt eliminarea elementelor comuniste. Din pacate, in timp ce politologul american observa acest lucru in 1992, noi ne vedem nevoiti sa constatam ca nu s-au schimbat prea multe nici pana in 2008.

- Un ultim aspect pe care as vrea sa il pun in lumina se refera la constitutionalitate si la integrarea tarilor fost-comuniste in anumite structuri europene sau trans-atlantice. Din punct de vedere constitutional , Jowitt remarca iarasi o diviziune intre tarile iesite din comunism. Astfel, in timp ce Ungaria sau Polonia ( doua state pt care numai si din prisma atitudinii oamenilor fata de comunism, pastrez o simpatie deosebita) au preferat sa aleaga calea liberala care se referea la respectul fata de lege care impunea pastrarea vechii Constitutii si doar amendarea ei in timp, in Romania sau Bulgaria s-a alea varianta radicala si a fost create o noua Constitutie.

Acum, ar mai fi doua aspecte de luat in calcul. Primul se refera la relativa liberalizare din Polonia, mai ales dupa infiintarea sindicatului Solidaritatea in 1980, ceea ce a condus la un control mai putin rigid in partea comunistilor, in timp ce in Romania, miscarea era exact de natura inversa, nebunia lui Ceausescu accentuandu-se odata cu trecea anilor. Al doilea e legat de constitutia Ungariei, care desi nu a fost schimbata, a fost amendata in atatea cazuri incat unul din oamenii politici din acea zona remarca faptul ca singurul lucru care s-a pastrat din vremea comunista e “Capitala Ungariei este Budapesta.”

In ceea ce priveste UE si NATO e de ajuns sa mentionam ca NATO refuza ideea de a integra state precum Ungaria sau Polonia. Romania cu atat mai putin. Au facut-o ambele mai tarziu, cand, desi nu erau cele mai bune auspicii nevoile militare, strategice si economice au favorizat integrarea atat a celor 2 tari mentionate anterior cat si a altora mai putin dezvoltate precum Romania sau Bulgaria.

Sigur ca discutiile pe seama celor 4 subiecte pot fi infinite, dar dincolo de aceastea ( adoptia Estului de Vest, problema epurarii elitelor comuniste-impropriu spus elite- constitutionalitatea si perceptia organismelor internationale asupra “noilor democratii” ) ramane vizionarismul lui Ken Jowitt. Acesta nu ezita sa faca o serie de pronosticuri, care din pacate, azi le resimtim cu totii. Societatile care nu s-au curatit de comunisti au de suferit, Vestul a atins o mana Estului salvandu-l pe acesta de un esec in ceea ce priveste democratia si liberalismul, dar si punerea in pericol a noilor ordini de catre un conflict de natura imperialista. Ultimele evenimente din Bombai, dar si criza economica mondiala, ii dau dreptate si in aceasta ultima privinta.

Nu pot sa nu recunosc ca am fost incantat cand am citit ca un politolog de talia lui Jowitt vedea un parcurs ascedent si succesul unor democratii in Estul Europei numai daca acestea vor merge pana intr-acolo, incat sa adopte un autoritarism liberal. Din pacate, noi romanii, am ramas agatati in ceea ce el vedea si numea “mostenirea leninista”, oamenii au continuat sa voteze cu stanga nereformata si populista ( Jowitt mentiona ca populismul stangii este unul din pericolele pe termen mediu si lung in Estul Europei), mentalitatile nu s-au schimbat radical si am fost si vom mai ramane condusi inca de membri ai fostului PCR.

Nu pot sa ma abtin sa nu politizez extraordinarul articol al lui Jowitt. De aceea, sper ca duminica lumea sa mearga la vot, sa sprijine dreapta romaneasca si sa traga un semnal de alarma in legatura cu pericolul reprezentat de PSD. Macar in mediul urban.

P.S. Ma gandeam acum, la intrebarea retorica a unui profesor de istorie de la Negruzzi : ” Cum e posibil sa nu se gaseasca in atata timp un nebun care sa il impuste pe Iliescu?”. Interesant, nu?

Dupa ce am vizitat de mai multe ori blogul liberalului Marius Danga, nu m-am putut abtine sa nu pun aceste doua poze pe blog.

Asta ca sa vedeti ce nenorociri poate provoca publicitatea de la Google. Nu peste mult timp este posibil ca Marius chiar sa fie pe o pozitie din care sa nu trebuiasca sa mai atace PDl ( l=L mic). Pana atunci…ramane culoarea portocalie de pe blogul galbenului Marius Danga, fix in campania electorala cand cu toate puterile se incearca “trantirea” lui Nicusor Paduraru, care pare sa aiba peste 50% in Colegiul 12.

P.S. Se cere explicatia urmatoare: Publicitatea de la Google nu este afisata dupa cum vrea posesorul blogului sau a spatiului publicitar,ci dupa cum se potriveste subiectul siteului cu subiectul spotului publicitar. Ramane totusi funny.

Imi place confruntarea din colegiul concentrat in jurul cartierului Nicolina intrucat se intalnesc doi oameni tineri care se cunosc foarte bine ( Paduraru si Cozmanciuc ) si un tip ciudat, Valer Dorneanu, care are buletin de Bucuresti, e nascut la Miercurea Ciuc, dar candideaza de ani buni la Iasi. Asupra ultimului as dori sa ma refer doar in cateva cuvinte avand in vedere ca oricum sondajele arata destul de clar ca acesta va fi un colegiu in care deputatul va fi ales de peste 50% dintre cei care vor vota.

Eu stau si ma intreb, de ce l-ar vota iesenii pe acest Valer Dorneanu atat timp cat:

- E un tip in varsta a carui relatii cu fosta Securitate sunt f.bine stiute
- Nu a facut nimic pentru Iasi cat a fost parlamentar
- Nu are nici o legatura cu Iasiul
- Face parte din aripa vechilor cadre securiste a PSD-ului
- A fost de 2 ori in ultimii 4 ani la Iasi

Cred ca e vremea sa iesim din blocajul PSD-ist care a acoperit Moldova timp de multi ani si sa intram in rand cu celelalte judete ale Moldovei ( cu exceptie Vasluiului ) care au ales sa isi schimbe culoarea in galben sau portocaliu. Nu mai putem vota securistii odiosi care ne sunt propusi de PSD si cu atat mai putin ne permitem sa trimitem in Parlament un om ca Valer Dorneanu care nu are nici o legatura cu orasul Iasi.

Iasiul trebuie sa spuna NU oamenilor de teapa lui Carlan sau Oajdea, dar si fostilor activitisti de partid ca Valer Dorneanu.

Am oscilat intre a scrie despre nivelul ingrozitor de slab al campionatului romanesc si alte cateva mizerii de campanie. Am ales cele din urma pentru ca desi nu mai sunt nici o noutate sunt adesea atat de idioate incat nu poti sa le ignori.

Am fost si eu unul din cei la care a ajuns fituica PDL-ista in care iesenii din Colegiul 8 ( cel care include si Copoul) erau invitati sa nu voteze pe Camelia Gavrila intrucat indirect l-ar vota pe Fenechium, Chiuariu&co. Poti sa nu o cunosti pe Gavrila si tot este evident ca aceasta nu poate fi manevrata de cineva, indiferent ca acel cineva se cheama Fenechiu sau altfel. Toate acestea se intampla pe fondul unei absente totale a lui Carlan din campanie. L-a vazut cineva iesind in media sau prin oras?? Eu nu am vazut nici bannere prea multe cu fata lui, nici pe strada nici in ziare. Troneaza in schimb, niste poze mari cu Stolojan care incurajeaza poporul sa voteze PDL, ceea ce demonstreaza, inca o data daca mai era nevoie, ca PDL chiar nu are oameni pentru uninominal. Nu degeaba au vrut sa blocheze uninominalul, nu??

L-am intrebat pe Carlan pe blogul lui, in termenii cei mai reverentiosi posibil, de ce nu apare in fata electoratului. Nu am primit nici un raspuns, dar toata lumea stie ca Danut fuge ca de dracu, constient fiind de imaginea sa publica dezastruoasa. Ma intreb cati ieseni vor inchide ochii la episodul Bancorex de pilda, din dragoste pentru partidul prezidential si-l vor vota pe acest Clyde de Bahlui. Eu sper ca putini.

P.S. Mi-au spammuit maxim reprezentantii PDL cutia postala cu fluturase portocalii in care troneaza imaginea Mihaelei Popa, dar ciudat, lipseste cea a lui Carlan, fiindu-i pomenit doar numele.

Suplimentul Academiei Catavencu numit “Lista Candidatilor patati” ni-l prezinta pe Danut Carlan astfel:

” A luat un credit de peste un milion de dolari de la Bancorex, pe care nu i-a mai returnat”

Dan Carlan e unul din cei mai vechi luptatori de prin politica ieseana si cu toate astea ramane si unul din cei mai antipatici. Cand democrat, cand liberal, cand democrat-liberal, dar intotdeauna in opozitie. A fost coleg atat cu Gavrila cat si cu Oprea in PNL, dar niciodata in aceeasi barca. E arhicunoscut momentul cand Carlan mai avea un pic si plangea de suparare ca Oprea ii tot da la picioare, favorizand-o pe Gavrila prin 2000 daca nu ma insel. Rolurile s-au schimbat putin, dar nu fundamental.

La alegerile din primavara, Carlan ,care stia de faptul ca el e bagat in seama si ramane in fata doar datorita intrigilor si golaniilor de doi lei, isi dorea din toata inima sa piarda Oprea alegerile constient fiind ca daca asa ceva se intampla el zboara. Mai mult decat atat a reusit performanta sa nu castige alegerile pt CJ desi a candidat impotriva lui Nea Costica Cubanezu’ si Traian Dobre, membru fondator PNL, ani de zile parlamentar PSD a carui imagine in municipiu Iasi e teribil de proasta.

Alegerile vin din nou si Carlan iar tremura dupa ultimele sondaje in care Oprea castiga lejer in Colegiul sau. Mai tremura si pentru ca treburile in colegiul lui stau la fel de prost. Gavrila e in fata cum cateva procente bune si nu pare a cobori. Carlan cunoaste capitalul “urias” de simpatie a iesenilor fata de persoana lui si de aceea sta in barlog si nu prea scoate capul in campanie. Luni, la stadion, Mihaelei Popa ii dardaiau chilotii de frig alaturi de voluntarii PDL adusi acolo sa tremure si ei alaturi de marea lidera si europarlamentara. Carlan statea acasa in pat la caldurica si se uita la meci pe GSP Tv.

Iesenii s-au saturat de Carlan si sper ca cei din Colegiul 8 sa inteleaga ca nu il pot vota pe Carlan doar pt ca face parte din PDL atat timp cat este una din cele mai uzate si mai penibile figuri de pe scena politica ieseana.

De fiecare data cand apare Foreign Policy pe taraba, stiu ca voi avea o lectura placuta pentru cateva zile. Dupa doar cateva pagini, am dat peste o casetuta mica in care Garry Kasparov isi da cu parerea despre o serie de probleme extrem de actuale in ceea ce priveste Rusia. Am sa transcriu o parte din ceea ce a raspuns marele sahist cu mentiunea ca acesta a devenit un reprezentant de marca al opozitiei pro-democratice, un adversar puternic al regimului Putin:

” Pentru multi rusi, milioane si milioane, anul 1991 a fost un dezastru. Nu ca ar mai fi avut iluzii despre Uniunea Sovietica, dar ei doreau schimbarea, voiau democratie, voiau libertate, voiau sa traiasca mai bine si , in loc de toate astea, au incasat un chix urias”

” Treptat, am ajuns sa fiu nu doar furios, ci rusinat de evenimentele din tara mea. Am realizat ca am o optiune foarte dificila: sa ma lupt cu acest regim sau sa plec din tara. Asta deoarece nu puteam sa suport sa-i vad pe banditii astia cum distrug viitorul tarii mele si sa nu fac nimic”

” Momentul final, care m-a facut sa iau o decizie, a fost masacrul de la scoala din Beslan. Dupa ce am vazut tragedia de la Beslan, mi-am dat seama ca a fost o crima cu sange rece, premeditata de Putin si de acolitii sai. Kremlinul a ordonat, fara ezitare, sa fie arsa scoala laolalta cu femei si copii- pentru mine asta a fost picatura care a facut sa se reverse paharul”

” Opozitia din Rusia nu are nici o strategie pe termen lung. Ne luptam ca sa supravietuim de pe o zi pe alta.”

” Imi amintesc cum unul din paznici m-a insotit pana pe acoperisul inchisorii pe unde ma plimbam si m-a intrebat: ” Cum se face ca un om incununat cu atata glorie ca tine a ajuns in inchisoare?”. Eu i-am raspuns: “In Rusia, oamenii ajung la inchisoare din doua motive: pentru crima sau pentru adevar”.

Multi din cei cu care am discutat in ultimul timp se indoiesc de tirania regimului din Rusia care incepe sa devina o mica URSS sub conducerea lui Putin. Personal, cred ca e o chestiune de timp pana cand vor aparea si primele actiuni violente indreptate impotriva pro-democratilor. Singura certitudine este ca acestia devin din ce in ce mai vocali si il deranjeaza rau pe noul Tar.

Nu avem dreptul sa ne plangem si sa speram la mai bine atat timp cat in cel mai popular joc sportiv, fotbalul si in politica se intampla o serie de fapte care ne ingrozesc. Foarte probabil se intampla si prin alte locuri, dar macar acolo au decenta sa le puna perdea si sa nu se mandreasca cu mizeriile lor.

Gainariile de pe la Comisiile Ligii si jafurile pe fata cu brichete sau sacose sunt practice obisnuite pentru Steaua, la fel cum PSD-ul se pregatea in 2004 sa puna monopolul pe romani inca vreo 20 de ani. In ultimul sondaj Steaua are 41% din numarul total de suporteri fata de 13% Dinamo si 11% Rapid la fel cum se pare ca PSD-ul ca castiga alegerile, gratie…ghiciti cui? Taranilor din mediul rural. Doar nu va inchipuiati ca Steaua are 41% printre intelectuali sau cei cu profesii liberale:)).

Atat politica cat si fotbalul sunt doua medii profund viciate de ban, dar noi le gustam cu o placere aproape tampa pe ambele. Mai mult decat atat, deseori ni se intampla aproape sa ne identificam cu o echipa/un partid care pana la urma, judecand la rece nu ne aduce mari beneficii. Nu putem trai insa fara o apartenenta. Cel putin eu nu pot. De aceea continui sa sper la un mediu mai salubru. Poate exista fotbal si fara Becali sau Turcu asa cum si PSD poate exista fara un idiot de teapa lui Geoana care e in stare s-o promita si pe ma-sa numai sa ajung prim-ministru. ( Apropo, sper ca ati auzit ca va face in prima sedinta de Guvern alocatiile pentru elevi, 2 milioane)

P.S. A venit azi la mine la usa un voluntar de-a lui Carlan si l-am intrebat daca are idee cam ce luzar sprijina. O zis ca nu il intereseaza ca el trebuie doar sa isi ia banii. I-am zis sa-mi dea toate fluturasele si ce mai avea pe acolo cu Carlan ca sa nu mai ajunga si pe altii care sa-l mai si creada. O plecat fericit omu ca si-a facut datoria si nu mai are nimic de imparit:)

Nu am scris de mult pe blog din lipsa de timp, dar si dintr-un sentiment de greata fata de ceea ce se intampla. Fiind amator de pariuri sportive, nu ma pot abtine sa nu fac si eu niste pronosticuri ca tot omul pentru alegerile ce stau sa vina. Avem din nou, politiciene care vor sa ajunga parlamentar dupa ce au facut politica cu fundul, oameni rutinati, caii invinsi inca de inainte sa inceapa cursa si fara indoiala mizerii de campanie. Normale. Nimic nou. Am ajuns chiar sa le savurez dupa ce mi-am facut antrenamentul cu caricaturile lui Nichita despre cuplul Oprea-Schroter.

Imi doresc ceva sa castige PNL-ul din motive nenumarate, dar asta nu ma impiedica sa fac si un exercitiu de obiectivitate in pronosticurile mele.

Colegiul 1: Traian Dobre (PNL), Constantin Serban (PDL), Luminita Iordache (PSD)
Colegiul 2: Relu Fenechiu (PNL), Daniel Matasaru (PSD), Dragomir Tomaseschi (PDL)
Colegiul 3: Petru Movila (PDL), Cristian Nechifor (PSD), Lucian Simirad (PNL)
Colegiul 4: Vasile Mocanu (PSD), Valerian Salavastru (PNL), Liviu Bulgaru (PDL)
Colegiul 5: Neculai Ratoi (PSD), Valerica Andronache (PDL), Vasile Gaboran (PNL);
Colegiul 6: Eugen Ticau (PNL), Anghel Stanciu (PSD), Gheorghe Cretu (PDL).
Colegiul 7: Cristian Adomnitei (PNL), Vasile Catea (PSD), Narciza Nedelcu (PDL)
Colegiul 8: Camelia Gavrila (PNL), Tudor Ciuhodaru (PSD), Dan Carlan ( PDL) - Cu mentiunea ca aici se va vedea in sfarsit cat de looser e Carlan cand are si candidati pe masura, nu Simirad sau Dobre. De fapt nu se schimba nimic. Carlan ramane un vesnic looser.
Colegiul 9: Doru Tompea (PSD), Daniel Oajdea (PDL), Constantin Fatu (PNL)
Colegiul 10: Marius Spanu (PDL), Neculai Volovat (PNL), Sorin Iacoban (PSD)
Colegiul 11: Constantin Neagu (PDL), Catalin Ivan (PSD), Cristina Dobre (PNL)- Recunosc ca aici sufleteste imi doresc sa piarda Ivan pentru aroganta lui de doi lei.
Colegiul 12: Nicusor Paduraru (PDL), Valer Dorneanu (PSD), Mugur Cozmanciuc (PNL)- Singurul Colegiu de deputati pe municipiu care isi alege deputatul cu majoritate.

SENAT
Colegiul 1: Varujan Vosganian (PNL), Marian Enache (PSD), Iulian Serban (PDL)- Castiga Varujan cu cel putin 60%.
Colegiul 2: Lucian Flaiser (PDL), Radu Terinte (PNL), Sorin Lazar (PSD)
Colegiul 3: Florin Constantinescu (PSD), Dorina Isopescu (PNL) ,Leonard Rusu (PDL)
Colegiul 4: Ioan Nani (PSD), Mihnea Hurmuzache (PNL), Mihaela Popa (PDL) - Daca Nani era propus de PDL castiga din primul tur. Oricum, avand in vedere capacitatile sale manageriale dovedite la Antibiotica anii de-a randul, va castiga Colegiul. Pentru Mihnea Hurmuzache am o simpatie deosebita datorita caracterului sau si , normal de altfel , pentru ca este NEGRUZZIST. Mihaela Popa poate avea norocul sa nu afle lumea ce fel de politica stie sa faca, altfel e sortita ultimului loc. Noroc de partid.

Colegiul 5: Dumitru Oprea (PDL), Marin Burlea (PNL), Constantin Neculau (PSD)- Victorie zdrobitoare a lui Oprea in fata unui om politic expirat ( Constantin Neculau ) si a unui pion care joaca cum i se canta.