Asa e cand iti pierzi coroana
Dupa dezamagirea de la Campionatul European au urmat rezultatele rusinoase cu Lituania si Feroe iar echipa noastra nationala mai demonstra inca o data ca e departe de ceea ce credem noi ca este. De multi ani traim sub auspiciile generatiei lui Hagi si asta nu face decat sa dauneze intrucat comparatiile peste timp nu sunt legitime in fotbal asa cum nu sunt nici in istorie. Nu poti compara o generatie fotbalistica cu alta asa cum nici mentalitatile oamenilor din secolul XVIII nu pot fi judecate prin prisma ideilor impartasite de contemporaneitate.
Nu mai suntem o echipa mare si se simte. Echipele mici ca Lituania si Feroe nu se mai aglomereaza in aparare sperand sa ia cat mai putine ci din contra incep sa fie agresive in atac in fata Romaniei. Echipele mari desi declara ca ne respecta ne trateaza de sus in multe cazuri, imagine clara a propriei noastre micimi. Ne aflam in pozitia unui tiran care a condus ani buni prin teroare, fiind respectat din cazua fricii de catre supusii sai, care odata detronat este ucis cu pietre. Nu mai speriem pe nimeni, suntem inofensivi complet.
Am condus cu 2-0 norocos pe Franta dupa care am adoptat pozitia unei echipe mici, incercand sa aparam avantajul. Cu alte cuvinte, ne-am cacat pe noi din cauza unei Frante schioape, cu aceeasi jucatori depasiti, revigorata putin fata de European prin aparitia unui Sagna sau a lui Gourcouff. Presa de la noi din tara cred ca ar trebuie sa fie mai permisiva si sa invete o lectie simpla pentru unii, mai grea pentru altii, cea a umilintei.
Trebuie sa incetam sa avem pretentii uriase de la o echipa mica, sau vom continua sa traim dezamagiri dupa dezamagiri. E o ecuatie simpla care poate fi rezolvata prin tratarea echipei nationale cu bunavointa si larghete.